A+ A A-
Linux

Ce este Linux

  • Categorie: Linux
  • Scris de Sule Oliver
  • Accesări: 4319

Aşa cum îi spune şi numele, acest document este o încercare de a explica ce este linux, cum a apărut, care este “filosofia” pe care este el construit, care sunt principalele caracteristici şi cum poate fi el utilizat. Articolul a fost prezentat la acţiunea cu tema “Linux pentru începători” din 16 octombrie 2004 organizată de către Grupul Utilizatorilor de Linux din Timişoara (TMLUG).

O scurtă istorie

Povestea începe cu Richard Stallman programator şi cercetător la MIT. În 1971, când acesta a început să lucreze la MIT, majoritatea programelor existente puteau fi modificate, customizate şi distribuite liber între utilizatorii de computere. Asta înseamnă că dacă un utilizator nu era mulţumit de felul în care un program funcţiona, el era liber să îl modifice şi să copieze şi distribuie programele pe care le deţinea şi celorlalţi utilizatori.

Prin 1980 majoritatea software-ului era proprietar. Asta înseamnă că software-ul are proprietari, care interzic explicit colaborarea între utilizatori, care primesc dreptul de utilizare, dar nu şi cel de distribuţie sau modificare al programelor. Astfel Richard Stallman s-a văzut pus într-o situaţie în care ar fi trebuit să-şi încalce principiile morale, în cazul în care ar fi folosit programele respective. Singura soluţie pentru ieşirea din acest impas era crearea unor alternative libere la programele proprietare.

În 1983 Richard Stallman a pus bazele Proiectului GNU. Scopul acestui proiect era să creeze un sistem de operare liber, pentru că sistemul de operare este cea mai de bază componentă software dintr-un computer, cel care permite programelor şi utilizatorilor să opereze computerul. Până la începutul anilor 90 majoritatea componentelor care alcătuiesc un sistem de operare fuseseră create, mai puţin kernelul, inima sistemului de operare, cel care comunică direct cu componentele hardware ale calculatorului.

În 1991, în timp ce Proiectul GNU lucra la propriul lor kernel, Linus Torvalds care tocmai îşi cumparase un 386 şi se săturase de jucat Prince of Persia (după cum povesteşte prietenul său Lars Wirzenius), se apucă prin luna aprilie (ca orice hacker adevarat) să studieze cum funcţionează şi cum se poate programa calculatorul pe care tocmai şi-l cumpărase. Experimentele lui se transformă curând într-o muncă destul de serioasă pentru realizarea unui sistem de operare asemănător cu Unix care să ruleze pe un 386. În acelaşi an în iulie Linus îşi anunţă intenţiile şi în octombrie face disponibile primele surse. În 5 ianuarie 1992 Linux era deja un kernel stabil şi începe să se răspândească cu mare viteză prin întreaga lume. Totul a decurs foarte repede. Datorită faptului că proiectul GNU crease toate uneltele necesare pentru un sistem de operare, inclusiv uneletele de dezvoltare de software (compilatorul & familia), Linus s-a putut concentra asupra kernelului şi l-a adaptat pe acesta astfel încât să acomodeze aceste unelte (shell, compilator, program de compresie, etc). La început Linus a avut în vedere pentru kernelul său o licenţă un pic mai restrictivă decât licenţa folosită de GNU (GPL), adică o licenţă care să nu permitea comercializarea, dar până la urmă Linux a fost distribuit cu licenţa GPL.

Fiindcă Linux era destul de greu de distribuit şi apăruseră o grămadă de programe care rulau sub Linux (de la GNU sau chiar de la alte persoane şi proiecte care dezvoltau software liber), s-au format distribuţiile de Linux. Grupuri de persoane sau firme, s-au apucat să pună pe floppy discuri, la început, mai apoi pe CD-uri, Linux-ul împreună cu grămezi de aplicaţii, distribuite în formă binară şi uneori chiar şi cu surse. Aceast lucru a contribuit la creşterea vitezei de răspândire a Linux-ului şi la accesul către un public mai larg.

La un moment dat s-a întâmplat un lucru uimitor. Lumea a început să realizeze faptul că deşi software-ul liber fusese conceput pentru a rezolva o dilemă etică şi morală, şi marea majoritate a oamenilor vedeau în asta un regres din punct de vedere tehnic şi economic, rezultatele erau foarte bune chiar şi în aceste domenii. “Free Software” oferise un model economic care permitea realizarea de software performant într-un timp foarte scurt, de o calitate foarte bună, cu costuri foarte scăzute. În 1997 compania Netscape a hotărât să distribuie web browser-ul lor ca free software. Se ridica însă o problemă: marile companii erau nemulţumite de denumirea “free software” fiindcă putea să fie interpretată ca software gratuit, ceea ce nu era exclus dar nu era nici implicit. Aşa a apărut denumirea de Open Source.

Astăzi tot mai multe companii mari îşi arată interesul pentru Linux. După Netscape a venit Oracle şi mulţi alţii. S-a ajuns acum la situaţia în care companiile mari duc o bătălie pentru Linux, asemănătoare cu luptele duse de cavalerii din evul mediu. IBM, Sun, Novel şi mulţi alţii, fiecare se doreşte a fi campionul Linux-ului; toţi luptă în aceeaşi tabăra dar fiecare doreşte să fie “campionul”.

Totuşi, ce este Linux?

Aşa cum am spus Linux este un Sistem de Operare. O interfaţă între calculator şi programe sau utilizatori. Este un manager al resurselor calculatorului şi este cel care “ştie să vorbească” cu fiecare componentă sau sistem periferic (harddisk, floppy disc, CD, placa grafică, modem, imprimantă, placă de reţea, orice se poate “lega” la un calculator).

Mai mult, Linux este un sitem de operare bazat pe Unix, ceea ce înseamnă că moşteneşte din caracteristicile acestuia: multitasking (adică poate rula mai multe programe în acelaşi timp), multiuser (adică mai mulţi utilizatori pot folosi calculatorul în acelaşi timp sau la momente diferite, în sesiuni de lucru diferite),securitate (fiecare user are drepturi şi restricţii la folosirea tuturor resurselor puse la dispoziţie de sistemul de operare), programe specializate (unul din principiile de bază sunt că programele care alcătuiesc SO-ul trebuie să execute un singur “job”, dar acela foarte bine; problemele mai complexe vor fi realizate din înlănţuirea mai multor programe; ceea ce ne aduce la următoarea caracteristică), interoperabilitate (programele trebuie să comunice între ele, astfel încât să poată fi folosite împreună; ceea ce duce la următoarea caracteristică), respectarea standardelor (Linux este construit pe standarde, POSIX fiind unul din standardele de bază; aceast respect pentru standarde, nu apare doar în SO, ci se întinde şi la aplicaţii, Linux fiind unul din sistemele de operare cu cea mai mare interoperabilitate chiar cu alte sisteme de operare) şi în fine, portabilitate (astăzi linux rulează pe procesoare x86, Alpha, Sun SPARC şi UltraSPARC, Motorola 68000, PowerPC, PowerPC64, ARM, Hitachi SuperH, IBM S/390, MIPS, HP PA-RISC, Intel IA-64, DEC VAX, AMD x86-64 şi CRIS).

Alte caracteristici sunt scalabilitate (Linux se găseşte în aparate electronice cu utilitate casnică, PDA-uri, workstation-uri, sisteme desktop şi sisteme server), customizabil (oferă o grămadă de opţiuni şi alternative, pentru programele rulate, interfeţele folosite, şi posibilităţile de configurare). O caracteristică foarte importantă este modul de dezvoltare distribuit, caracteristic oricărui software liber, dar probabil niciunde ajuns la asemenea proporţii ca la acest sistem de operare. Asta înseamnă că versiunile noi apar cu mare rapiditate, bug-urile se repară foarte repede (ceea ce este enorm de important când e vorba de găuri în securitatea unui sistem) şi că în general oricine este binevenit să contribuie şi să îmbunătăţească Linux-ul.

Cum folosim Linux?

Aplicaţiile pentru Linux erau iniţial foarte asemănătoare celor de pe Unix: aplicaţii ştiinţifice, baze de date, aplicaţii pentru reţele şi uneltele specifice programatorilor. Utilizatorii obişnuiţi se plângeau că interfeţele acestor aplicaţii nu sunt destul de prietenoase. În ultimii ani însă aplicaţiile de Linux s-au schimbat şi s-au făcut progrese majore spre sistemul desktop “user friendly”. Înfăţişarea Linux-ului s-a schimbat şi îmbunătăţirile continuă să apară şi să fie vizibile “de la o zi la alta”. Avem aplicaţii pentru office (AbiWord, Gnumeric, suita OpenOffice şi multe altele), aplicaţii pentru comunicare în reţea(suita Mozilla, clientul de mail şi organizator Evolution, messenger-ul Gaim, o grămadă de programe pentru Peer2Peer), aplicaţii pentru entertainment (pentru video şi DVD avem Mplayer sau Xine, pentru muzică XMMS, foarte multe jocuri de calitate ca seria Doom, seria Unreal Turnament, Civilization: Call to Power şi altele într-o listă destul de mare).

Toate acestea vin împachetate frumos pe o grămadă de CD-uri, într-o grămadă de distribuţii şi una din primele dificultăţi ale cuiva care doreşte să folosească Linux, este să-şi aleagă distribuţia. Distribuţiile de Linux sunt comerciale (produse de companii precum RedHat, Mandrake, SuSe de la Novel, etc) sau ale unor comunităţi de voluntari (Debian, Slackware, etc). Ele se mai împart în distribuţii pentru uz general (cele de mai sus) şi distribuţii specifice unor anumite sarcini (servere, firewall, rescue, etc).

De asemenea o categorie importantă de distribuţii sunt distribuţiile live care pot rula direct de pe CD, fără să se “atingă” de harddisk-ul calculatorului. Acestea sunt cel mai convenabil mod de a încerca Linux-ul, pentru a face un “test drive”. Dacă doriţi să încercaţi Linux (ceea ce vă recomand), vă urez succes.

Surse de informare:

Richard Stallman - The GNU Project
Free Software Foundation - The Free Software Definition
Open Source Initiative - The Open Source Definition
Linus Torvalds - Linux History
Lars Wirzenius - Linux Anecdotes

psd haking sdj flash_flex Network magazyn 3danimationmag  ECommerce Journal bsd FlashFlex.com Data Center Manager software.com.pl securitymag.pl businesscoachingmag  Blozilla.net

 

FreeBSD Foundation. Since our founding in 2000, the FreeBSD Foundation has played a growing role in supporting the FreeBSD Project.

www.freebsdfoundation.org

  1. Distributii
  2. Tags
  3. Postari
Kaella

Hits:2981

ArchBang

Hits:2769

Knoppix

Hits:2787

Oracle Linux

Hits:2746

Mageia Linux

Hits:2662

Salix

Hits:2383

Distributii

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5

05.10.2012

AbulÉdu

AbulÉdu

05.10.2012

Turbolinux

Turbolinux

05.10.2012

ClearOS

ClearOS

05.10.2012

Unity Linux

Unity Linux

05.10.2012

Slackware

Slackware

Partener acreditat ROTLD și EURID pentru înregistrare Domenii. Noi oferim soluții la problemele tale: